Energia turbinelor eoliene face parte, alaturi de energia solara, a apelor curgatoare, cea rezultata în urma proceselor biologice si a caldurii geotermale dintre energiile regenerabile, posibil de captat si utilizat în scopuri casnice si industriale. Caracterul regenerabil al acestor surse de energie provine din faptul ca sursele acestor energii sunt regenerabile, spre deosebire de carbuni, spre exemplu, limitati ca zacminte. Vânturile se formeaza datorita încalzirii neuniforme a suprafetei pamantului de catre energia radiata de soare. Aceasta încalzire variabila a straturilor de aer, produce zone de aer de densitati diferite, fapt care creeaza miscari ale acestuia - vânturile. Energia cinetica a vântului este folosita la antrenarea elicelor turbinelor eoliene, capabile de a genera electricitate.
Ca orice echipament industrial şi turbinele eoliene produc în functionare zgomote, datorita sistemelor mecanice în funcionare, a despicarii aerului de palele în rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stâlpului de susinere, cand se produce o comprimare a aerului. Pentru a nu avea un impact negativ în special în zonele dens populate, sursele de zgomot sunt foarte riguros controlate de fabricanii de turbine şi se iau masuri tehnologice speciale pentru fiecare sursa. Aşa se face ca în urma unor masurtori în natura, fabricantii de turbine eoliene dau garantii ferme asupra limitei superioare a zgomotelor produse de turbina respectiva. Putem afirma însa ca turbinele eoliene moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea fabricantilor garantând ca la nivelul rotorului turbinei eoliene zgomotul (presiunea sunetului) nu depşeşte 100 dB (A), echivalent cu un zgomotul din orice industrie prelucratoare. În cazul în care vântul bate în direcia unui receptor, nivelul presiunii sunetului la o distanta de 40 m fata de unele turbine eoliene tipice este de 50-60 dB(A), ceea ce echivaleaza cu nivelul unei conversaii umane obişnuite. La 150 m zgomotul scade la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuinta, iar la distana de peste 300 m zgomotul functionarii unor turbine eoliene se confunda cu zgomotul produs de vântul respectiv. Daca vântul bate din directie contrara, nivelul zgomotului receptionat scade cu circa 10 dB(A). Conform specificului fiecarui amplasament în parte, pentru ca nivelul de zgomot sa fie cel acceptat, trebuie avut în vedere pastrarea unei distane suficiente fata de aşezarile umane, diverse anexe gospodreşti, institutii publice, monumente istorice şi de arhitectura, parcuri, spitale şi alte aşezaminte de interes public. În ce priveşte vibratiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.
Impactul asupra pasarilor zburtoare Principalul impact pus în discuie pentru protejarea mediului este cel legat de impactul pasarilor zburtoare cu rotoarele turbinelor eoliene în mişcare, precum şi perturbarea habitatului (la sol), daca în areal se afla colonii semnificative de pasari. Aceasta problema a suscitat înca de acum mai bine de un deceniu - intense dispute în tarile vest europene promotoare ale tehnologiei. Din acest motiv, în multe tari au fost demarate multiple studii de impact cu pasarile. Astazi în tarile vest-europene ecologiştii şi promotorii centralelor eoliene au ajuns la un consens: impactul dintre turbinele eoliene şi pasari este mai mic decât se afirmase la început şi în orice caz mai redus decât impactul altor activitati umane ca vântoarea, transportul rutier şi aerian, sau chiar existenta structurilor statice ca stâlpii şi liniile electrice ori a cladirilor înalte, de care pasarile se ciocnesc deoarece le vad greu. Aceasta concluzie a permis dezvoltarea exploziva a energiei eoliene în toate tarile UE. Un studiu olandez estimeaza ca anual sunt omorâte 1500 pasari prin vântoare, 1000 de liniile electrice, 2000 de traficul rutier şi numai 20 pasari/1000 MW de turbinele eoliene. Aceste estimari sunt confirmate si de un studiu al Ministerului Mediului din Danemarca, ce conclude ca stâlpii şi liniile de înalta tensiune sunt un pericol mult mai mare pentru pasari decât turbinele eoliene, care în rotatie fiind constituie un avertisment vizual şi sonor semnificativ pentru ele, acestea evitând zona. Studiile radar din Tjaeborg - vestul Danemarcei unde functiona o turbina de 2 MW, arata ca pasarile au avut tendinta sa-şi schimbe ruta de zbor cu 100-200 m fata de turbine eoliene şi trec pe lânga sau pe deasupra lor la o distanta sigura. Acest comportament a fost observat atât ziua cât şi noaptea.
Astfel se prezinta pe teritoriul Romaniei situatia vanturilor si zonele cu potential eolian. Dupa cum se observa zona Dobrogea are o pozitie propice dezvoltarii de parcuri eoliene.
Î ncadrarea în peisaj a turbinelor eoliene Notam în primul rând ca într-un parc de turbine eoliene, mai ales daca este situat în teren plat, din considerente de valorificare maximala a energiei eoliene, distanta medie dintre doua turbine eoliene este de 6-10 diametre rotorice, ceea ce pentru turbine mari înseamna de la câteva sute de metri la peste un kilometru. Rezulta ca turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca stalpii liniilor de înalta tensiune, care apar aproape oriunde în peisajul din jurul nostru, dar cu care ne-am obişnuit şi pe care nu le mai considerm cu un impact negativ asupra peisajului. Turatia rotoarelor turbinelor eoliene mari este foarte lenta - în jur de 10 rotatii/minut, deci nu provoaca şi nici nu induce nici un fel de senzaite negativa. Vizual turbinele eoliene au design elaborat, atragator şi sunt vopsite în alb (cel mai frecvent). Cel putin la începutul promovarii parcurilor eoliene industriale în România, apreciem ca acestea vor constitui o atractie turistica semnificativa, iar vizitarea parcului cu urcarea in nacela unei turbine eoliene poate deveni un punct important de atractie. Ocuparea terenului este minima în arealul amenajat (circa 0,3% din total) - ca şi în cazul liniilor electrice putându-se utiliza în continuare terenul pentru agricultura sau paşunat.
Energia turbinelor eoliene s-a dovedit deja a fi o solutie foarte buna la problema energetica globala. Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaza nu numai producerii de energie, dar, prin modul particular de generare, reformuleaza si modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia turbinelor eoliene în special este printre formele de energie regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara redusa. Si oficialitatile române încep sa se preocupe de acest subiect, dovada si faptul ca încep sa se puna la punct strategiile în domeniul promovarii surselor regenerabile de energie. Se estimeaza ca pâna în 2010, 32% din productia de energie electrica trebuie sa fie obtinuta din surse regenerabile.
Turbine eoliene ca sursa de zgomot şi vibratii
- Despre noi
- Consultanta
- Proiecte
- Forum
- Harta vanturilor
- Scurt istoric
- Energie eoliana
- Descriere turbina
- Statistici
- Contact